R.I.P.
Un mic tribut întru amintirea celui cunoscut drept “Regele muzici pop”. O completare la articolul Lupului.
Lipsă mare…
… de activitate blog-istică. Am intrat in perioada de plictis absolut, de monotonie debilitantă. Numai examenele şi ocazionalul meci de baschet ce mai pun sângele în mişcare.
Nici cu munca nu mai merge aşa bine. Oare nu sunt proiecte sau nu vor să mă deranjeze în sesiune? Oricum deranj nu ar fi, că oricum frec menta toată ziua. Învăţatul mai slăbuţ. E de ajuns o zi pentru fiecare examen. Mi-a zis mie odată un mare filozof să nu mai învăţ că mă prostesc. Este şi zicala “M-am născut inteligent, dar educaţia m-a prostit” care are un cuvânt de spus în hotărârea timpului petrecut cu burta pe carte.
Veste mare în ţară. Când se termină sesiunea mă tund. Gata cu pletele. A fost distractiv cât a durat, dar deja lenea îşi spune cuvântul. Prea greu de întreţinut pentru un lenos ca mine. Şi oricum nu este în avantajul meu din punct de vedere social să mai port plete. Prea mulţi idioţi cu prejudecăţi calcă pământul.
Poate următorul articol are şi ceva interesant în conţinut. Atât pentru azi, transmisiune încheiată.
Aseară nu aveam…
.. ocupaţie aşa că am început să caut o piesă care o voiam de mult, o piesă auzită prima data drept coloană sonoră pentru un film destul de bune (după umila mea părere). Filmul se numeşte “The legend of 1900″ şi respectiva melodie apare în timpul unui duel de pian.
Azi am fost…
… obosit, am dormit puţin, nu am mai învăţat.
Dar de mâine sigur. Nimic nu o să-mi stea în cale.
A început…
… sesiunea. Marţi am primul examen. de mâine mă apuc să învăţ.
Noroc studenţilor, că este mare nevoie.
Infracţionalitatea…
… este irosită aiurea în România.
Azi dimineaţă am găsit maşina în ultimul hal (adică puţin mai nasol decât de obicei) de răvăşită. Din ce cred eu, cineva a reuşit să o deschidă (lucru care durează maxim 20 secunde dacă ai o şurubelniţă) şi a cotrobăit prin torpedou şi prin ce alte tâmpenii mai aveam pe acolo.
Ştiu că…
… este vechi, şi pentru cei care îl ştiu vă spun că nu mă interesează să mi se amintească cât de vechi este.
Dacă nu ştiţi, poate o să vă placă. Mie mi se pare aproape genial.
Când ceva…
… nou se iveşte, o oportunitate, un lucru care poate schimba ceva la viaţa ta, indiferent cât de nesemnificativ este, ştim să alegem ce este bine? Şi dacă ştim, o facem?
Câţi nu s-au gândit la multe şanse ratate, cu regret?
“Băi, dacă ştiam…”
“Eh, ăla puteam să fiu eu…”
