Ceferistu’

Astă noapte nu am dormit acasă. Astă noapte nu am dormit deloc de fapt. Am fost în vizită la un amic, la un LAN party şi o sticla de suc. Jocurile au început, râsetele nu au întârziat să apară că de… doar oamenii nebuni nici în jocuri nu au şanse a fi normali.

După o oarecare perioadă, primul a căzut răpus de ficat: Iulian. Deşi adormit, încă îşi aducea contribuţia la distracţia generală: nu am mai auzit de mult un sforăit aşa melodic. Şi cum era păcat să îl lăsăm să cânte singur, l-am acompaniat o vreme cu un solo de sughiţuri.

Toate bune şi frumoase, timpul a trecut rapid, IQ-ul a scăzut vertiginos ( cum zice şi Lupu’), distracţia s-a încins mai tare. Când în sfârşit am rămas singur pe frontul de luptă (Lupu’ a adormit în ciuda eforturilor mele de a-l ţine treaz cu şuturi în coaste) am început să caut pe youtube reclame la bere. După multe tentative mai mult sau mai puţin reuşite, am găsit reclama supremă pentru Bud Light. La cât am râs toată noaptea, nu credeam să mai pot scoate măcar un chicot de râs, dar reclama parcă a fost facută special pentru asta. Trebuie să mai facem asta o data.

Ştiţi cum se spune: Nu te pune cu prostu’ că are mintea odihnită. Dacă am înlocui cuvântul “prostu’” cu “tâmpitu’” cred că ăsta ar fi stilul nostru de viaţă. Încă puţin şi o putem considera artă.