Ceferistu’

Facultatea a fost incredibil de interesantă azi. Doar două limbi straine: Analiză Matematică – 4 ore şi Fizică – 3 ore. Dacă la începutul dimineţii aş fi fost întrebat dacă prefer facultatea sau 50 de biciuri pe spate… aş fi stat serios pe gânduri. Deja în ultimele 20 de minute îmi pierdusem orice urmă de umanitate. Stăteam privind în gol, cu capul puţin aplecat spre dreapta, un tic nervos manifestându-se în pleoapa dreaptă inferioară şi cateva picături de salivă scurgându-se alene din colţul gurii. Vorbele profesoarei ” cam atât pentru azi” au avut efectul insulinei asupra diabetici sau al Viagra asupra impotenţilor.

Desigur ziua nu s-a încheiat aici. Am avut parte de plimbări cu Tico, o ocazie de a-mi reveni. Şi numai bine că mi-am revenit, că am avut parte de o discuţie cu aspecte nihiliste: ” Crezi că am fi parinţi buni?” Eu cu George ne descurcăm , mai ales că avem puţină experienţă în domeniu… George în special. Dar analizând unii amici apropiaţi am ajuns foarte aproape de concluzia că operaţia de castrare la oameni nu se bucură de destulă atenţie.