Câtă prostie…
… poate să încapă într-un singur om?
Am început…
.. testele de functionalitate şi siguranţă pentru utilizator al noii mele… căni.
S-au gândit nebunii să mă procopsească cu un asemenea instrument de direcţionat bere spre partea morfo-funcţională responsabilă cu prelucratul alcoolului. Şi are model cu note muzicale şi desene cu o chitară. Ce îmi pot dori mai mult?
Poate o mască medicală care să împiedice respiraţia mea de moş în degenerare să incomodeze lumea din jur. Dar beţivii s-au gândit şi la asta. şi pe lângă asta, au găsit şi un parfum să mascheze restul mirosurilor emanate de un corp de bătrân. Str8 
. Marca mea preferată când vine vorba de articole de genul. Şi ca totul să fie bine, o felicitate cu mentorul meu, ghidul meu spiritual în viaţă… Garfield
Mulţam fain, beţivi.
Genu’ meu…
Era să…
mă omoare cam de 3 ori.
O dată a intrat în casă prin uşa din spate. Am îngheţat. Nici un gând nu mi-a trecut prin creier. Noroc că a sărit Iulius să închidă uşa. Read the rest of this entry »
Dacă ar fi…
.. să mor mâine, cum îmi voi petrece ultimele momente din viaţă?
Aşa sună o leapşă de la Lup, şi acum îmi storc creierii încercând să văd ce ar fi de făcut.
Păi cel mai probabil o să iau chitara şi mă duc să o sparg de capul cuiva care mi-a greşit mie cel mai mult (sau pe cine prind primu’ şi îl dispreţuiesc). Apoi ca să fie totul bine, mă duc şi halesc câte puţin din toate ciudăţeniile pe care le găsesc pe la restaurante mai… exotice.
Apoi vizitez “Rent a car” şi îmi iau ceva furios să am ce căpăci pe stradă, vreo oră. Dacă nu mă recrutează politia până atunci, mă întorc acasă şi stau cu familia şi prietenii. Cam atât.
Dau şi eu leapşa mai departe surorii mele, Iceduchess şi Teniei.
Mai sunt…
… şi zile când ţi-a ajuns, când eşti sătul, când simţi că simţi că explodezi. Şi fix pentru că azi este o asemenea zi, mi-am ameţit puţin neuronu cu rock mai dur, ceva să mă… calmeze? Nu, cu siguranţă nu… poate doar să fie în ton cu starea în care mă aflu.
Despre muzica mea…
… scriu din nou, în speranţa că mai elucidez nişte mistere.
Muzica mea
Recunosc, ăsta este un subiect drag mie şi despre care îmi face prea multă plăcere să vorbesc.
(Foarte) scurtă istorie:
Primul meu contact adevărat cu muzica a fost acum 3 ani când a ajuns pe mâinile mele o chitară bass electrică, marca Hora Reghin. Până atunci eu nici nu aveam idee care este diferenţa dintre chitară bass şi chitară normală, sau care e ideea de a “băga în priză” chitara electrică.
Am primit…
… de la Lup o leapşă şi e cazul să scriu (şi aşa a treacut cam mult). Lucruri care “îmi cresc inima”. Să vedem, nu cred să fie aşa multe.
- cred că civilizaţia în genere
- corectitudinea (aia corectă)
- aprecierea cuiva pentru realizările mele
- o cină bogată cu familia fără urmă de conflict
- o piesă nouă care mă gâdilă pe timpan
- un film bun revăzut a nu ştiu câta oară
- sentimentul de libertate când evadez din “civilizaţie”
- învăţarea unei piese noi la chitară
- adunările de la ţară a familiei (veri, unchi etc)
- o noapte senină
Cam atât. Sper să fie mulţumitor răspunsul.
