Muzica de pian…
… este ceva special, apreciată de relativ puţină lume, apărută cam prin secolul XVII, după ce unu din Padova a zis că o coardă sună mai bine dacă o loveşti cu ciocanul. Cred că ştia ăla ce ştia, că acum se plătesc bani buni ca să vezi pe cineva făcând asta.
Am încercat să fac o mică listă cu piese preferate de mine, pentru cei care împărtăşesc pasiunea.
Ce este nou…
… în viaţa unui ceferist? Destul de multe, aş îndrăzni să spun. Vestea cea mai mare ar fi că am renunţat la plete… oarecum. Le mai am puse la păstrare, că am înţeles că se vinde bine părul.
Am întâlnit în perioada asta un personaj… interesant. La câte ore pe zi dedic eu calculatorului, mă consider cel puţin împătimit (să nu zic maniac), dar persoana asta este la un cu totul alt nivel. Read the rest of this entry »
R.I.P.
Un mic tribut întru amintirea celui cunoscut drept “Regele muzici pop”. O completare la articolul Lupului.
Aseară nu aveam…
.. ocupaţie aşa că am început să caut o piesă care o voiam de mult, o piesă auzită prima data drept coloană sonoră pentru un film destul de bune (după umila mea părere). Filmul se numeşte “The legend of 1900″ şi respectiva melodie apare în timpul unui duel de pian.
My momma…
… always said “Life is like a box of chocolates. You never know what you’re gonna get.”
Astăzi am re-re-revăzut filmul “Forrest Gump”. Şi deşi a fost pentru a 4-a oară, şi ştiam toată acţiunea, filmul încă reuşeşte să mă impresioneze.
O melodie impunătoare…
… care nu îşi pierde din calitate indiferent de câte ori o ascult. Este un imn latin din secolul XIII scris de Thomas de Celano. Un poem latin medieval, ce diferă de latina veche prin accent şi rimă. Poemul descrie Ziua Judecăţii, când ultima trompetă cheamă sufletele în faţa tronului Domnului, sufletele curate fiind salvate, restul fiind aruncate în flăcările Iadului.