Nu înghiţeam…

… mai mult praf decât ieri nici dacă îl serveam dimineaţa întins pe pâine. Ieri a fost prima zi de muncă şi pot spune că niciodată nu am prins vânt atât de puternic de când cotrobăi prin combinat. Partea bună a lucrului ăstuia este că nu am murit de cald… a fost chiar bine. Partea proastă e că vântul respectiv mi-a băgat praf până şi în… caracter. Când am ajuns acasă, am făcut un duş extra lung şi fiecare parte a corpului a fost curăţată de minim 2 ori. Dar combinatul mi-a dat un pic de paranoia… chiar şi după curăţarea extensivă tot aveam impresia că undeva, bine ascuns să nu pot verifica în oglindă, tot mai am dâre de murdărie.

O altă parte a faptului că muncesc de ceva timp este că deja am cam învăţat ce am de făcut şi nu trebuie să acord toată atenţia… merg pe automat. Lucrul ăsta îmi lasă timp să mă gândesc la tot felul de prostii (nu dinalea naşpa, nesimţiţilor… că se vede tot prin salopete). Ieri mă fascina un subiect pe care cam evit sa-l abordez pe blog: religia.

Mă gândeam că sunt atâtea religii, una mai stupidă decât alta. Şi sunt atâţia care ar crede orice, atâta timp cât li se oferă promisiunea de o recompensă dacă ar face ceva spre care oricum au o oarecare dispoziţie… eu cam aşa înţeleg religia. Oare e chiar aşa de greu să născoceşti o religie?

Hai să propun eu o variantă.

De ce…

… te trezeşti dimineaţă? Uneori parcă nu mai vreau să mă trezesc, ci să rămân să mai visez o zi, două, o lună , un an. Dar totuşi zi de zi, mă trezesc. Şi nu am un singur motiv capital pentru a face asta. Ci doar ca să trăiesc. Sunt toate micile chestii care le întâlnim zi de zi şi care fac viaţa mai interesantă, care merită trăite. Bune sau rele.

Zilele astea am sesiunea de combinat de sfârşit de lună. Mă trezesc, mă îmbrac şi plec la muncă jumătate adormit. Mă urc în maxi taxi şi aştept să ajung la muncă. Şi mai ascult radio pe drum. Ceva foarte interesant ce am auzit azi dimineaţă. Cică au propus iluştrii noştri conducători un proiect de lege care, pe scurt, interzice susţinerea examenului auto a celor care nu au cel puţin 8 clase. Sunt perfect de acord. Dacă nu ai făcut măcar un an de fizică să ai o fărâmă de idee despre mecanică, nu ai ce căuta la volan. Dar oricum, nu asta ar trebui aleşii să remedieze. Sunt alte bube mai dureroase în justiţie.

În fine. După senzaţionala ştire care mi-a adus un mic zâmbet pe buze, am ajuns la destinaţie şi cobor. Mergând pe stradă, observ un domn de etnie rromă care era prins într-o discuţie foarte înflăcărată la telefon. Sau cel puţin aşa părea de la distanţă. Când ajunge lângă mine, m-am lămurit. Avea o manea de sânge rău băgată pe speaker la maxim, şi cu telefonul la ureche (crecă facuse tac-su armata la tunuri), fredona cu patos. Abia ce m-am abţinut să nu râd.

Şi tot zilele astea am descoperit un radio foarte interesant. Rock FM. Mi se pare destul de bun. Trezeşte adolescentul rebel din mine :)). Incă nu am trecut de faza de „rebel”. Este genul de muzică ce s-a ţinut de mine cel mai bine. Eh… cam atât pentru azi.

Tu de ce te trezeşti dimineaţă?

Nici la muncă…

… nu scap de învăţat. Şi, cel mai rău, nu scap de examene. Cum dracu frate? La facultate examene, la muncă examene… mai rămâne să îmi dea maică-mea un examen petru activitatea de acasă.

Cum de am dat examen la muncă? Simplu. Azi am făcut un curs de 4 ore de protecţia muncii, la sfârşitul căruia am dat un test grilă cu 20 de întrebări. Fără puncte din oficiu.  Din fericire a fost complement simplu, deci am reuşit să scot o notă bună… 9.50 (nici la facultate nu mă descurc aşa bine). Ce mi s-a părut interesant e că oameni care lucrează prin combinat de ani de zile au luat note mai mici, cea mai mică fiind de 6.50 (7 era nota de trecere).

În timpul cursului m-am simţit fix ca la facultate, cu excepţia că materialele vizuale (power point, filme) nu erau cu intrumente de măsurat, ci cu utilaje de prin combinat şi cum se lucrează corect cu/pe/pe lângă ele. Şi au fost prezentate şi consecinţele nerespectării acestor reguli. Anume poze cu accidente de prin combinat. Mai remarcabile au fost 3: un tip care lucra la reparaţiile unui utilaj, nu a semnalizat că face lucrări, maşina a pornit şi ca urmare a ajuns încolăcit pe un ax al maşinii. O încâlceală de membre şi sânge. Al doilea a fost un tip care lucra lângă un utilaj care aduna sul fâşii metalice (deşeuri de la taiere). Şi-a agăţat picioru’ într-o fâşie şi a fost făcut fâşii… mă rog, un picior şi o mână. Al treilea a fost un şofer care a trecut calea ferată şi s-a întâlnit cu un tren. Aici nu se vedea victima, ci doar un ghem de fiare (ce a rămas din cabină) şi o săgeată care indica unde se afla victima (undeva în interiorul ghemului).

Şi mâine mă duc la muncă.

Din seria…

… glume combiniste (adică din combinat).
Un anume oarecare cu ghete de protecţia muncii dotate cu bombeu şi călcâi de metal, sătul de muncă (probabil), decide să tragă un pui de somn. Pe o placă de metal.
Eh, numa bine că un alt oarecare (sudor de profesie) trece pe acolo şi îl vede pe colegu’ dormind la datorie, aşa că se decide să îi facă un bine. Îi dă 2 puncte de sudură pe calcâie, sa fie sigur că nu se foieşte în somn.

Morala: Ori munceşti calumea, ori beleşti ****.  Sau dacă tot nu ai chef de muncă, măcar ascunde-te undeva retras şi dormi.