Posts Tagged ‘muncă’

După cum…

Posted: iunie 29, 2011 in Aberaţii
Etichete:, , , ,

… zicea şi beţivu aici, visele pot avea un efect destul de ciudat asupra unei persoane. Norocul meu este că de cele mai multe ori nu le ţin minte, fiindcă altfel mi-aş face griji pentru mine.

Azi am pus  şi am dormit sănătos la prânz, şi am avut un vis interesant (pe care l-am ţinut minte). Ok… ţin minte că veneam de la muncă pe jos, echipat complet (salopetă, cască, bocanci) şi probabil mă grăbeam undeva, fiindcă alergam. Şi cum alergam eu aşa, am trecut pe lângă un grup de uamini şi, din cauza vitezei, nu am reuşit să mă feresc destul de bine de ei aşa că am şters foarte uşor pe o tipă. Nici o problemă… îmi văd de drum. Mai fac câţiva paşi şi (mai mult…)

Nu înghiţeam…

Posted: iunie 28, 2011 in Aberaţii
Etichete:, , ,

… mai mult praf decât ieri nici dacă îl serveam dimineaţa întins pe pâine. Ieri a fost prima zi de muncă şi pot spune că niciodată nu am prins vânt atât de puternic de când cotrobăi prin combinat. Partea bună a lucrului ăstuia este că nu am murit de cald… a fost chiar bine. Partea proastă e că vântul respectiv mi-a băgat praf până şi în… caracter. Când am ajuns acasă, am făcut un duş extra lung şi fiecare parte a corpului a fost curăţată de minim 2 ori. Dar combinatul mi-a dat un pic de paranoia… chiar şi după curăţarea extensivă tot aveam impresia că undeva, bine ascuns să nu pot verifica în oglindă, tot mai am dâre de murdărie.

O altă parte a faptului că muncesc de ceva timp este că deja am cam învăţat ce am de făcut şi nu trebuie să acord toată atenţia… merg pe automat. Lucrul ăsta îmi lasă timp să mă gândesc la tot felul de prostii (nu dinalea naşpa, nesimţiţilor… că se vede tot prin salopete). Ieri mă fascina un subiect pe care cam evit sa-l abordez pe blog: religia.

Mă gândeam că sunt atâtea religii, una mai stupidă decât alta. Şi sunt atâţia care ar crede orice, atâta timp cât li se oferă promisiunea de o recompensă dacă ar face ceva spre care oricum au o oarecare dispoziţie… eu cam aşa înţeleg religia. Oare e chiar aşa de greu să născoceşti o religie?

Hai să propun eu o variantă. (mai mult…)

De ce…

Posted: noiembrie 27, 2010 in Viaţă
Etichete:, , ,

… te trezeşti dimineaţă? Uneori parcă nu mai vreau să mă trezesc, ci să rămân să mai visez o zi, două, o lună , un an. Dar totuşi zi de zi, mă trezesc. Şi nu am un singur motiv capital pentru a face asta. Ci doar ca să trăiesc. Sunt toate micile chestii care le întâlnim zi de zi şi care fac viaţa mai interesantă, care merită trăite. Bune sau rele.

Zilele astea am sesiunea de combinat de sfârşit de lună. Mă trezesc, mă îmbrac şi plec la muncă jumătate adormit. Mă urc în maxi taxi şi aştept să ajung la muncă. Şi mai ascult radio pe drum. Ceva foarte interesant ce am auzit azi dimineaţă. Cică au propus iluştrii noştri conducători un proiect de lege care, pe scurt, interzice susţinerea examenului auto a celor care nu au cel puţin 8 clase. Sunt perfect de acord. Dacă nu ai făcut măcar un an de fizică să ai o fărâmă de idee despre mecanică, nu ai ce căuta la volan. Dar oricum, nu asta ar trebui aleşii să remedieze. Sunt alte bube mai dureroase în justiţie.

În fine. După senzaţionala ştire care mi-a adus un mic zâmbet pe buze, am ajuns la destinaţie şi cobor. Mergând pe stradă, observ un domn de etnie rromă care era prins într-o discuţie foarte înflăcărată la telefon. Sau cel puţin aşa părea de la distanţă. Când ajunge lângă mine, m-am lămurit. Avea o manea de sânge rău băgată pe speaker la maxim, şi cu telefonul la ureche (crecă facuse tac-su armata la tunuri), fredona cu patos. Abia ce m-am abţinut să nu râd.

Şi tot zilele astea am descoperit un radio foarte interesant. Rock FM. Mi se pare destul de bun. Trezeşte adolescentul rebel din mine :)). Incă nu am trecut de faza de „rebel”. Este genul de muzică ce s-a ţinut de mine cel mai bine. Eh… cam atât pentru azi.

Tu de ce te trezeşti dimineaţă?

„Pune mâna…

Posted: noiembrie 20, 2010 in Gânduri, Proteste
Etichete:, , ,

… şi învaţă, ca să ajungi să trăieşti mai bine.”

De câte ori aţi auzit asta? Din gura părinţilor sigur am auzit-o majoritatea dintre noi, ani la rând. Şi majoritatea suntem sătuli de replică. Şi pe bună dreptate, fiindcă simplul fapt că înveţi şi îti iei diplome peste diplome nu îţi asigură nimic. Nu ai cum să garantezi aşa ceva în ziua de azi. Nu ai să vezi pe nimeni după sesiune:

– „Băi, eu am luat numai 10 pe linie. În 5 ani sigur am vilă şi maşină. Voi restul, nu aţi învăţat, o să săpaţi şanturi toată viaţa, mă”.

Simplul fapt că ai fost eminent nu îţi asigură un trai liniştit, lipsit de neajunsuri. La fel de bine merge şi invers. Doar pentru că nu ai o facultate şi bacu’ abia l-ai luat… din a treia încercare… si atunci abia ai luat notă de trecere, nu înseamnă că nu ai nici o şansă în viaţă.

– „Mănânci că….rbuni.”

Ştiţi ce? Nu mănânc deloc. Trag puţin cărbune pe nas la muncă, dar aia e altceva. Dar gândiţi-vă puţin: câţi oameni cu 10 clase stau cu curu în merţan în timp ce oameni cu facultate mor de foame?

– „Da, dar ce fel de exemplu e ăsta. Că ăia sunt nişte parveniţi care nu îsi merită postul.”

Se prea poate, dar când vine Crăciunu’ (că e aproape) ăia or să aibă cadouri de mii de euro pentru familie şi iubiţi, nu de 20 de lei. Şi nu toţi care au averi le-au obţinut ilegal sau imoral; sunt atâţia care au diferite afaceri, şi nu au avut nevoie de o facultate să o pună pe picioare. Au avut nevoie de o idee şi de perseverenţă. Sau oameni care au avut o pasiune, un talent şi au ştiut să profite din asta.

Ce vreau eu să spun mai exact, este că un trai bun  nu depinde de o bucată de hârtie de la facultate, ci de fiecare dintre noi. Încercaţi să scăpaţi de gândirea asta. Găsiţi ceva care vă place şi la care va pricepeţi, şi daţi-vă interesul să scateţi un ban din asta. Eu văd facultatea (cel puţin la noi) ca multă birocraţie şi câteva informaţii interesante. Sigur găseşti 2-3 cărţi care să acopere cam tot ce îţi trebuie pentru „meseria viitoare”, fără să fii nevoit să stai zile la rând la cursuri interminabile, să asculţi profesori care nu au habar cum să transmită o informaţie, sau care nici măcar nu se chinuie. Dar e de aşteptat, că şi ei probabil au făcut facultate la fel ca noi. Câţi dintre noi suntem pregătiţi cu adevărat să profesăm când terminăm? Prea puţini, părerea mea.

– „Ce mă, ai rezultate slabe la facultate şi asta e scuza ta?”

Ştiţi ce? Poate aşa o fi. Şi nu am nimic împotriva celor care învaţă. Este foarte bine, asta cred ei că este important, şi dacă opinia mea deranjează… nu-mi cer nici o scuză. Eu încerc să vă ofer doar alt punct de vedere. Nu am pretenţia să îmi daţi dreptate. Lucrurile astea sunt adevărurile mele (am mai discutat eu despre relativitatea adevărului) şi poate nu se aplică la voi, dar să vă întreb ceva:

Câţi dintre cei care aţi terminat facultatea lucraţi în domeniul pentru care aţi învăţat ani la rând? Şi chiar şi cei care nu aţi terminat, câţi vă vedeţi lucrând în domeniu?

P.S. Citisem undeva că un anume puştan nu ştiu de prin ce ţară din Asia, avea un venit mai mare decât majoritatea americanilor. Din ce? Din colectarea de deşeuri şi reciclarea lor. Mai exact din colectarea cablurilor (cuprul e scump). Şi tot ca o curiozitate, la noi în ţară, un cerşetor câştigă mai bine ca majoritatea românilor.

Diverse

Posted: august 23, 2010 in Viaţă
Etichete:, ,

Azi m-am trezit la 8… după ce am adormit la 2 dimineaţa. Nu ar fi prima oară, dar îmi este ciudă când nu am treabă a doua zi şi totuşi nu pot să dorm şi eu ca omu’… ca omu’ leneş.

Nu prea mai scriu eu des pe aici, dar nu din cauză că nu am ce, ci doar că nu îmi mai pot înfăşura mintea în jurul chestiilor pe care vreau să le prezint. Încep câte un articol plin de speranţă, dar după 3 rânduri, îmi pierd tot avântul. Dezamăgitor. Dar în seara asta o să îmi iau revanşa. Am ce povesti.

Să încep cu recenta vizită în Mahmudia, jud. Tulcea. Am avut acolo un mic proiect. Eu şofraier. Drumul spre este un drum splendid. European, deci e foaie, plus că are multe curbe interesante, decor foarte atractiv. Într-o curbă strânsă, la vale, fără vedere, am intrat puţin mai curajos, cu roata stângă pe linia de pe mijloc. Nu m-am gândit că din sens opus, mai era unu cu aceeaşi idee. La vreo 15 metri ne-am văzut. Am tras uşor de volan, el la fel, am trecut fără probleme, dar surpriza a fost aşa mare, că 100 de metri mai încolo, începusem să mă preling din scaun. Foarte palpitant.

(mai mult…)

Nici la muncă…

Posted: iunie 24, 2010 in Gânduri
Etichete:,

… nu scap de învăţat. Şi, cel mai rău, nu scap de examene. Cum dracu frate? La facultate examene, la muncă examene… mai rămâne să îmi dea maică-mea un examen petru activitatea de acasă.

Cum de am dat examen la muncă? Simplu. Azi am făcut un curs de 4 ore de protecţia muncii, la sfârşitul căruia am dat un test grilă cu 20 de întrebări. Fără puncte din oficiu.  Din fericire a fost complement simplu, deci am reuşit să scot o notă bună… 9.50 (nici la facultate nu mă descurc aşa bine). Ce mi s-a părut interesant e că oameni care lucrează prin combinat de ani de zile au luat note mai mici, cea mai mică fiind de 6.50 (7 era nota de trecere).

În timpul cursului m-am simţit fix ca la facultate, cu excepţia că materialele vizuale (power point, filme) nu erau cu intrumente de măsurat, ci cu utilaje de prin combinat şi cum se lucrează corect cu/pe/pe lângă ele. Şi au fost prezentate şi consecinţele nerespectării acestor reguli. Anume poze cu accidente de prin combinat. Mai remarcabile au fost 3: un tip care lucra la reparaţiile unui utilaj, nu a semnalizat că face lucrări, maşina a pornit şi ca urmare a ajuns încolăcit pe un ax al maşinii. O încâlceală de membre şi sânge. Al doilea a fost un tip care lucra lângă un utilaj care aduna sul fâşii metalice (deşeuri de la taiere). Şi-a agăţat picioru’ într-o fâşie şi a fost făcut fâşii… mă rog, un picior şi o mână. Al treilea a fost un şofer care a trecut calea ferată şi s-a întâlnit cu un tren. Aici nu se vedea victima, ci doar un ghem de fiare (ce a rămas din cabină) şi o săgeată care indica unde se afla victima (undeva în interiorul ghemului).

Şi mâine mă duc la muncă.

Din seria…

Posted: ianuarie 30, 2010 in Aberaţii
Etichete:, ,

… glume combiniste (adică din combinat).
Un anume oarecare cu ghete de protecţia muncii dotate cu bombeu şi călcâi de metal, sătul de muncă (probabil), decide să tragă un pui de somn. Pe o placă de metal.
Eh, numa bine că un alt oarecare (sudor de profesie) trece pe acolo şi îl vede pe colegu’ dormind la datorie, aşa că se decide să îi facă un bine. Îi dă 2 puncte de sudură pe calcâie, sa fie sigur că nu se foieşte în somn.

Morala: Ori munceşti calumea, ori beleşti ****.  Sau dacă tot nu ai chef de muncă, măcar ascunde-te undeva retras şi dormi.

Şi parcă nu…

Posted: aprilie 5, 2009 in Viaţă
Etichete:, , ,

… m-am simţit niciodată mai curat decât după baia care tocmai am făcut-o. Adevărul că weekendul ăsta am fost la strictul necesar cu igiena, fiind plecat în deplasare cu munca.

La Buciumeni am fost să măsor, şi weekendul ăsta şi cel trecut, şi deşi este incredibil de obositor, cred că puţine locuri sunt mai ideale pentru a-ţi desfăşura activitatea din care trăieşti.

(mai mult…)